PT

"Nicaieri si niciodata nu ne-a cerut Hristos sa fim prosti. Ne cheama sa fim buni, blanzi, cinstiti, smeriti cu inima, dar nu tampiti. Cum de-ar fi putut proslavi prostia Cel care ne da sfatul de a fi mereu treji ca sa nu ne lasam surprinsi de satana?...Domnul iubeste nevinovatia, nu imbecilitatea...Nu, slujitorilor diavolului, adica smecherilor, prea le-ar veni la indemana sa fim prosti. Dumnezeu, printre altele, ne porunceste sa fim inteligenti. Pentru cine este inzestrat cu darul intelegerii, prostia e pacat: pacat de slabiciune si de lene, de nefolosire a talentului." Petre Tutea

MSHGV

non respiro

skino

Cineva mi-a spus într-o zi: cand te simti rau - din varii și nebănuite motive, imbracă-te în negru, umezește-ți părul și mângâie un obiect din piele. E de-ajuns! M-am conformat în urma sfatului venit de sus, mi-am listat cele necesare și am așteptat sa mi se faca rău, sa respir greu și sacadat, să plâng chiar, încântat că am o scăpare în acțiunea propusă, în obiectele asociate… Și am așteptat, am reflectat și iar am așteptat… Dar răul n-a mai apărut, n-am mai plans și n-am mai cerut ajutorul. Pilulele avear rostul lor în acest tablou, descalificând pe sfătuitor prin absența spiritului-cablu, demitizând teoriile despre ajutor. Ka-ching.

before/after

after
let me in. language of mathematics.

I want to be his wife




life was a hiding-place that played me false



D

iti dedic toate gandurile mele, chiar daca gandesc stramb, cu toate gandurile mele laolalta; iti dedic sufletele personajelor din cartile mele necitite, din teama de a nu improspata amintiri ce au reprezentari in proza; iti dedic picioarele mele imbatranite inainte de vreme, cu talpi uscate si sangerande uneori, cu piele paroasa si plina de imperfectiuni...
iti dedic tricourile mele decolorate, dar atat de pretioase; iti dedic miscarile mainilor mele, amploarea imbratisarilor din miez de noapte, insingutrat si pe marginea unui zid nou-nout; iti dedic obiectele mele/maruntisuri, stranse intr o sacosa neagra, cumparata pe nimic din locul boem, fost boem.
iti dedic o speranta ce vrea sa ramana speranta, ca sa poata visa fara stavilare sau tinta; iti dedic muzica mea, din capul meu si din plamanii mei, stransa in mine de ani buni, cu acorduri furate si gandite de altii; iit dedic nesabuinta mea atunci cand mananc, atunci cand uit sa ma curat de pacate, atunci cand nu stiu ce am de pierdut; iti dedic marea pe care n am vazut o de ani buni, marea fara romante, plaje cu nuduri, festival sau retrobriza..
ma dedic pe mine, cel ce spera sa isi incheie socotelile cu respiratia intr o zi in care nimeni/

orizont






PLAN|E|T




Nascut in zile senine si adus pe lume in dimineata zilei pentru cei mari - asa m am dedublat, in mine si in tine, ca apoi sa ma refac doar in aripa de sud-est, fara dorinta de implinire si convertire a realitatii 1/2 in 1/1 - 1.
Cuminte, incercam sa reflectez la atatea si atatea intamplari care veneau si plecau de pe ecranul meu - invatand fiecare muschi sa guste din viata ca din fructul oprit, invitand fiecare miscare sa se reproduca la infinitul continuu.
Aveam ce oferi - eram cald, ambitios in clipire, refractar precum caramida din silozurile tinute sub cheie de catre mama mea, tenace si rapace, invitand in fiecare zi demnitatea sa ia masa cu mine. La 12 fix.
Eram calm si dulce ca un nor de praf alb, inpregnand fiecare cuvant rostit cu o suma de factori x care mi placeau si ma motivau.
Puteam sa cern graul de negjina, albul ochilor vostri de albul meu, fereastra de rasarit de cea de miaza-noapte, un sfert de ceas - -doar daca ma puneai sa o fac.
Aveam pentru ce visa in pumni, aveam ce constrange cand ma trezeam, aveam ce sa posed.
Apoi s a naruit totul, s au curbat soselele in mine, s au inseninat negurile si au aparut pescari care pescuiau, fara voie, din iazuri cu ape tulburi si, pe alocuri, neproductive.
M am prins tarziu de faptul ca mergeam pe carari depanate zilnic, vestind dimineata in gradini cu garduri din sarma si pari, mustacind la fiecare privire matura venita din cos-mos.
Monumentul meu s a impresurat cu lauri de fum si stanci violacee.
Am amortit acolo.
Acum aud in urechile interioare fiecare pas facut pe sarma, fiecare padure fara uscaturi, fiecare cadru.
Mainile celui legat am inceput sa umble in necunostinta, legate ca altele, pline de sange si vin.
Mainile spun totul despre oamenii care umbla in necunostinta, cu mainile lor in necunostinta..
Mierea de pe trup vrea sa curga.
Mierea de pe trup nu vrea sa curga.

P I N A